De-a lungul istoriei au existat mai multe viziuni despre ceea ce se întâmplă după moarte. În perioada modernă sufletul și spiritul s-au confundat, dar religiile străvechi făceau deosebirea între ele. Potrivit idealismului mistic, componentele ființei umane sunt corpul fizic, corpul eteric care dă viață trupului fizic, corpul vegetativ sau spiritul care dă forma conștiinței și eul, cel care conferă sentimentul conștiinței individuale. Cât suntem în viață corpul vegetativ stă în interiorul corpului fizic. În somn, de exemplu, suntem vii, dar nu și conștienți și se poate întâmpla să avem experiențe spirituale. Visele noastre reprezintă adeseori experiențe spirituale. Atunci când murim, cele trei corpuri părăsesc trupul fizic.
Spiritul reprezintă adevărata esenţă a ceea ce suntem și cel care a trecut prin toate formele de viață cunoscute. În momentul în care părăsim corpul fizic, sufletul se instalează în spirit şi pleacă împreună spre ceea ce numim rai. Sufletul este conexiunea dintre spirit şi omul fizic. Fiecare încarnare poartă energia încarnărilor anterioare, dar fiecare încarnare are energia sa proprie, personalitatea sa, egoul propriu şi modalitatea sa de a forma conexiuni, de a deveni ceea ce noi numim „om“. De multe ori ne aflăm în faţa unor întâmplări din care nu înţelegem nimic, dar care pot fi o etapă a unor evenimente ce au pornit din trecut, din viaţa imediat anterioară sau chiar din mai multe vieţi.
Spiritul este cel care a trecut prin toate formele de viaţă cunoscute pe pămînt. Fiecare individ are pe pămînt un ghid spiritual care îi ajută evoluţia. În jurul nostru există spirite care ne ghidează sau spirite înalte care comunică telepatic cu noi. Ei sunt profesorii pe care îi putem chema oricând în ajutor.
Adevărata călătorie în lumea spiritelor începe în momentul când individul se rupe de legăturile sale terestre și devine conștient de experiențele prin care a trecut de-a lungul vieții. Rudolf Steiner consideră că revederea vieții înainte de moarte este efectul corpului vegetativ care se desprinde de cel fizic. După ce mori de-a binelea, simți un fel de claritate și o luminozitate care sunt un fel de trezire. Aceasta este experiența „mersului spre lumină“ povestită de o mulțime de oameni.
Vizionarea filmului vieţii nu se face fără durere sau emoţie. Suntem conştienţi că nu putem schimba nimic şi că am învățat ceva din experienţele ne-au ajutat să evoluăm sau ne-au pus oprelişti. Vedem cum fiecare gând, fiecare acţiune, fiecare experienţă avută pe pământ ne-au afectat atât pe noi, ca indivizi, cât şi pe cei din jurul nostru. Prin revederea vieții individul se eliberează de încărcătura vieții terestre. Se văd și lucrurile bune, actele de compasiune despre care credeam că s-au pierdut și că nu au avut efectul scontat. Dorințele ce nu mai pot fi satisfăcute, deoarece aparțin corpului fizic, trebuie purificate înainte ca eul să pătrundă în cerurile mai înalte. Eul trebuie să se elibereze de legăturile cu existența pământeană și, la cel mai de jos nivel, aceste dorințe pot fi pofte animalice sau dorința de a acumula bunuri materiale sau diferite tipuri de atașament. În aceste momente, dorințele neîmplinite încep să semene cu niște ființe demonice ce se agață de tine. Tot Rudolf Steiner spunea că acei clarvăzători care susțin că sunt în contact cu morții, sunt, de fapt, în contact cu corpurile astrale care au câteodată urme de memorie și limbaj, dar nu și inteligența ființelor vii. Dincolo se produce conectarea la energia și înțelepciunea celorlalte vieți trăite, iar spiritul rămâne în contact cu energiile celor dragi din această ultimă viață.
Prin trecerea de la starea materială la cea spirituală, începe experimentarea noilor trepte de existenţă ca spirit, la diferite niveluri de conştiinţă. La început, experienţele sunt legate de cele trăite pe pămînt. Apoi se face trecerea către stări superioare pentru atingerea unor niveluri spirituale noi.
Spiritele care trec dincolo şi se conectează la energia şi înţelepciunea tuturor celorlalte vieţi pe care le-au trăit, vor rămîne în contact cu energiile celor dragi din această ultimă viaţă. Astfel vor înțelege că ființele spirituale care au colaborat la crearea condițiilor fizice în viața de pe pământ lucrau și în ființa lor. Ibn al-Arabi, liderul spiritual al sufiștilor, spunea că „îngerii sunt puterile ascunse în facultățile și organele omului.“ Aici pot fi văzute marile ființe spirituale, îngerii din spatele corpurilor fizice ale planetelor și ale stelelor.
Îngerii sunt întotdeauna la mare căutare. Ei nu sunt niciodată şomeri. Sunt acolo întotdeauna, primind noii veniţi şi ajutîndu-i să înţeleagă unde au ajuns. Cei care au înțeles misiunea lui Iisus Hristos vor înțelege călătoria prin sfere, vor comunica mai bine cu ființele spirituale superioare, aducând pe pământ daruri și binecuvântări. Potrivit lui Steiner adevărata călătorie spirituală arată spiritul dilatându-se pentru a umple sfera de pe orbita lunii, apoi pe cea a lui Mercur și tot așa, până când eul umple întregul univers, așa cum l-a reprezentat Leonardo da Vinci în faimosul desen al omului cosmic. Eul cuprinde întregul cosmos, iar planetele îi sunt organe. Origen, unul dintre Părinții Bisericii, spunea: „Înțelege că ai un mic cosmos înăuntrul tău, iar soarele, luna și stelele sunt în tine.“
Ultimele comentarii