Sfântul Ioan Botezătorul este cel care a vestit venirea lui Hristos și cel care l-a recunoscut ca fiind Mesia cel așteptat. Numit de către Hristos înger în trup și cel mai mare om născut din femeie, Ioan Botezătorul s-a dovedit a fi un proroc al pocăinței ce a iubit postul și viața aspră în pustie.
El a trăit pentru Dumnezeu și pentru oameni, împlinindu-și menirea pentru care se născuse, de a-i face pe oameni să-și recunoască păcatele, să-i boteze și să-L arate omenirii pe Iisus Hristos. Prin predica sa, Ioan Botezătorul le cerea oamenilor să nu mai păcătuiască și să se întoarcă spre Dumnezeu pentru a primi viața cea nouă adusă de Împărăția lui Dumnezeu.
Botezul său era unul al pocăinței, Hristos fiind cel ce va boteza cu „Duh Sfânt și foc, întru mântuire“.
Înainte de a-l boteza pe Hristos, Înaintemergătorul a șovăit, deoarece nu se simțea vrednic să atingă creștetul Mântuitorului, mărturisind apoi „Acesta este Fiul lui Dumnezeu“. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, ce fuseseră zăvorâte pentru om. Prin botezul în Iordan, Hristos a pogorât în apă Duhul care sălășluia peste El, aducând apa la starea inițială, de la începutul lumii. În Taina Botezului există rugăciuni de sfințire a apei în care urmează să fie botezat catehumenul. Sfințirea acestei ape presupune îndepărtarea duhurilor necurate ce ar sălășlui în ea.
Model de pocăință și de curățire de patimi prin asceză și rugăciune, inițiator al vieții monastice în pustie, Ioan va rămâne mereu cel care pregătește calea spre Hristos.
Obiceiuri
- Iordănitul e un obicei ce se practică în ziua de Sf. Ion, după ieșirea din biserică. Un grup de flăcăi iau de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează. Când iese lumea de la biserică, nu lasă pe nimeni să iasă până nu-l iordănesc, adică îl iau pe brate, îl ridică în sus de trei ori, chiuie în cor, apoi îl stropesc cu agheasmă.
- În Moldova se crede că Ioan este patronul și apărătorul pruncilor și-l serbează zicând că el i-ar apăra pe prunci de toate nenorocirile, mai ales ca să nu moară nebotezați.
- În această zi, gospodarii sfințesc casele, grădinile și animalele cu agheasmă luată de la Bobotează.
- Femeile merg la moașă cu plocon. Se obișnuia ca femeile să ducă și mai marilor satului plocon: ouă, unt și cârnați și erau răsplătite în vin și bani.
- Ziua de Sf. Ion e o zi de bucurie. Cine nu se veselește în această zi, va fi trist tot anul.
- La biserică sunt iordăniți (stropiți cu apă) copiii ca să trăiască mult. La horă se iordănesc fetele: iordănitorii pândeau fetele la fântână și le turnau apă în cap. Ele aduceau mâncare și petreceau cu flăcăii și lăutarii.
- Cei care poartă numele de Ion fac pomană pentru cei care s-au chemat Ion, dar au răposat.
Ultimele comentarii