Religia budistă își încurajează adepții să depășească iluzia lumii în care trăim și să obțină iluminarea, nirvana, prin dezvoltarea conștiinței de sine. Învățăturile esențiale ale lui Buddha sunt cele patru adevăruri nobile, dar și depășirea suferinței pământești prin urmarea căii cu opt brațe. Budismul este religia principală a mai multor țări din sud-estul Asiei. Din anii ’70 ideile lui Buddha au devenit un domeniu de interes și de inspirație pentru mulți occidentali, iar de la începutul anilor ’90 și în România se practică învățăturile lui Buddha.
Calea de mijloc
În prezent budismul a devenit una dintre cele trei religii dominante în lume, cu aproape 400 de milioane de credincioși. Întemeietorul său, Buddha sau Siddharta Gautama, s-a născut în nordul Indiei cu aproximativ 2.500 de ani în urmă. După îndelungi căutări, în cursul unei meditații profunde, el a atins iluminarea. Buddha propovăduia o nouă doctrină, mai mult o înțelepciune, fără zei sau texte sacre, și mai puțin o adevărată religie. Nu a pretins niciodată că ar fi zeu și nici nu a fost privit ca atare de budiști. El a fost doar un om care a atins un nivel ridicat de cunoaștere, înțelegând viața în profunzime. Născut prinț, într-o familie bogată, se pare că a avut din copilărie calități ieșite din comun. Tinerețea a fost una obișnuită pentru un tânăr nobil din epoca sa – o viață îndestulată, studii, căsătorie. În jurul vârstei de 30 de ani, când, se spune, urma să devină tată, are patru întâlniri care îi răscolesc viața: cu un bătrân, cu un bolnav, cu un mort și cu un călugăr care cerșește pentru a se hrăni. El descoperă astfel bătrânețea, durerea, moartea și sărăcia. Dezgustat de existența sa plină de plăceri deșarte, alege sihăstria. După mulți ani de căutări, optează pentru Calea de mijloc, care îl va face să înțeleagă lucrurile așa cum sunt, iluzorii și trecătoare, și să descopere o metodă ce poate elibera definitiv omul de patimi aducătoare de suferință.
Cel iluminat
Această metodă este Deșteptarea, Cel iluminat sau Buddha fiind unul dintre cele patru nume ale lui Siddartha Gautama. Legenda spune că Bodhgaya este locul unde, așezat la poalele unui smochin, copacul care simbolizează cunoașterea (bodhi), Buddha a primit iluminarea în urma unei meditații prelungite. Rezistând ispitei de a accede imediat la o eliberare personală egoistă, se hotărăște să răspândească noua învățătură. Timp de 40 ani, va călători prin Valea Gangelui, explicându-și doctrina, apelând din când în când la amintirile din viețile sale anterioare, adunând în jurul lui călugări și adepți laici, acceptând chiar, spre sfârșitul vieții, la insistențele discipolului său, Ananda, și intrarea călugărițelor în comunitate. Ajuns la o vârstă avansată și considerându-și misiunea împlinită, el dispare pentru totdeauna, înălțându-se în Parinirvana. Imediat după moarte, relicvele sale vor fi vehement disputate, apoi împărțite între mai multe regate.
Nobila Cărare Octupla
În fața discipolilor săi, Buddha expune cele patru „nobile adevăruri“, reprezentând baza doctrinei sale. Viața este suferință, dorința de plăcere este originea suferinței, durerea poate fi vindecată prin domolirea acestei dorințe, prin anihilarea ei totală și, în sfârșit, pentru a îndepărta dorința, trebuie urmat drumul cu opt ramuri, denumit Nobila Cărare Octupla, care înseamnă înțelegere dreaptă, gândire dreaptă, cuvânt drept, faptă dreaptă, mijloace de existență drepte, efort drept, concentrare dreaptă. Acest al patrulea adevăr dezvăluie calea pe care omul trebuie să o urmeze pentru a cunoaște nirvana, definită ca o stare de beatitudine veșnică, în care dorința, ignoranța, timpul și suferința nu există. Cu nirvana ia sfârșit ciclul reîncarnărilor succesive. Cele cinci precepte ale lui Buddha sunt să nu omori, să nu furi, să nu minți, să nu fii imoral, să nu consumi droguri sau băuturi alcoolice. Nirvana, „stingerea“, reprezintă în budism mântuirea și este echivalentă cu retragerea din ciclul samsara. Atingerea Nirvanei înseamnă atât eliberarea de cele trei elemente care întinează mintea: pofta trupească, ura și dorința, cât și eliberarea din ciclul renașterii. Nirvana nu reprezintă un paradis de dincolo de moarte, dimpotrivă, la Nirvana se poate ajunge în timpul vieții, în vreme ce stingerea finală, Parinirvana, are loc când persoana iluminată moare și nu va mai renaște.
Legea karmei
Spiritul liber, a cerceta, a întreba reprezintă trăsături importante ale budismului. Buddha a încurajat oamenii să cerceteze ei înșiși adevărul învățăturilor sale, înainte de a le accepta. Tocmai pentru că respecta dreptul omului de a cerceta și de a alege singur, este o religie tolerantă care învață oamenii să trăiască în armonie unii cu alții. Budismul recunoaște toate ființele ca fiind egale, predică iubirea universală, bunătatea și compasiunea nu doar față de semeni, ci și față de toate creaturile. Budismul vede viața ca un proces de schimbare continuă, iar scopul celor care practică această religie este să profite de asta. Acest lucru înseamnă că, în opinia lor, omul se poate schimba în bine, iar factorul decisiv în această schimbare îl deține mintea omenească. Budismul susține meditația și un comportament moral ca modalități de atingere a nirvanei, deși, înainte de a ajunge aici, omul este subiectul mai multor vieți, unele dintre ele bune, altele rele, depinzând de karma fiecăruia. Karma este acțiunea intenționată, adică fiecare gest, vorbă sau faptă făcute conștient și intenționat. Conform principiului cauză-efect, karma dintr-o viață anterioară determină natura vieții prezente.
Ultimele comentarii