Sfântul Apostol Iacob este unul dintre cei patru apostoli apropiați de Iisus. Fiu al pescarului Zebedeu, ca și Ioan, Sf. Apostol Iacob, supranumit „cel Mare“, va deveni un personaj central al istoriei Bisericii de la începuturi. Iacob și Ioan, fratele lui, își dregeau mrejele pe malul lacului Tiberiadei. Iisus le spune să-l urmeze, iar cei doi frați își lasă mrejele, pe tatăl lor, Zebedeu, slujitorii, și-i dau ascultare lui Iisus.
După un timp, primesc misiunea de a predica, de a alunga duhurile necurate și de a-i vindeca pe bolnavi. Din acel moment, Iacob se număra, alături de Petru și Andrei, printre ucenicii preferați ai lui Iisus. Când Iisus se îndreaptă pentru ultima oară către Ierusalim, iar un sat din Samaria nu vrea să-i primească, Iacob și Ioan îl întreabă: „Vrei să facem să coboare foc din cer asupra satului acestuia și să-l mistuie?“ Dar Iisus, întorcându-se spre ei, îi mustră.
Sfântul Iacob cel Mare a fost cel dintâi episcop la Ierusalim, hirotonit de însuși Domnul. Tot el este primul care a alcătuit prima slujbă a Sfintei Liturghii, învățată de la însuși Hristos, variantă care a fost prelucrată de Sfinții Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfântul Apostol Iacob a convertit mulți iudei și elini la credința creștină. Alături de Ioan și Petru, este martor atât al Schimbării la Față, cât și al agoniei Mântuitorului din Grădina Măslinilor. Potrivit tradiției, Iacob a mers în Spania, să vestească Evanghelia, apoi s-a întors la Ierusalim, unde a fost arestat și decapitat, fiind primul apostol martir. Trupul i-a fost dus în Galicia, loc care avea să devină, în Evul Mediu, Santiago de Compostella.
Liturghia Sfântului Iacob se săvârșește pe 23 octombrie, în ziua sa de prăznuire.
Ultimele comentarii