Este considerat maladia secolului de care nimeni nu scapă. Stresul este perceput ca o amenințare, fiind o stare care dezechilibrează organismul. Munca, presiunea socială, agresivitatea din jur sunt factorii care mențin organismul uman și, mai ales, psihicul într-un climat ostil. Stresul este un sindrom de adaptare, adică un ansamblu de reacții prin care organismul, aflat într-o relație simultană și reciprocă cu mediul, răspunde la o acțiune agresivă.
Pentru a suprima stresul trebuie să ne îmbunătățim rezistența în fața agresiunilor. Hans Selye, cel care a introdus în știință noțiunea de stres, spunea că omul modern trebuie să controleze stresul, în caz contrar va fi sortit eșecului, bolii și morții premature.
Există mai multe feluri de stres, pe care Henry Selye le reduce la două: stresul bun (eustress), provocat de evenimentele fericite ale vieții: concediul, sărbătorile, evenimentele fericite etc., și stresul rău (distress) ce aduce stările de îngrijorare, de teamă sau disperare. Stresul pozitiv ne îmbogățește viața și ne ajută să devenim voluntari, dinamici și hotărâți. Studiile științifice au demonstrat că cei lipsiți de stres pozitiv nu evoluează deloc. Într-o proporție foarte mică și stresul negativ este bun, deoarece acționează ca un factor de adaptare și ne permite să reacționăm adecvat într-o situație critică. În alte condiții, creează stări de disconfort și afecțiuni mai grave, prin acumularea efectelor secundare, fiind responsabil de majoritatea bolilor cu care ne confruntăm: oboseală, anxietate, stări depresive, migrene, dureri de spate, dureri musculare la picioare, impotență, boli de piele, tulburări digestive, hipertensiune, infarct miocardic și chiar unele forme de cancer. Este foarte important să reușim să distingem între o amenințare reală și micile neajunsuri.
Principalele surse ale stresului sunt:
- viața profesională (cariera, funcția, rolul)
- viața cotidiană (familia, conflictele, dificultățile financiare)
- schimbările mediului social (absența și dezintegrarea structurilor sociale, deculturația, urbanizarea, informatizarea socială)
- workaholismul (mai ales în țări precum Japonia, Coreea de Sud, Indonezia, Anglia)
Cel mai grav este că devenim adictivi la stres și ne atașăm de propriile obiceiuri greșite, ajungând să facem anumite acțiuni fără a ne mai pune problema dacă ne place sau nu. Obișnuința devine a doua natură și, din nefericire, multe dintre aceste obișnuințe nu ne aparțin, ci ne-au fost inoculate de alții (comerțul, de exemplu).
Sunt persoane pentru care stresul sau dependența de stres pot avea efecte constructive (persoane care dau randament numai în condiții de tensiune), în timp ce pentru alții, incapacitatea de a rezolva corespunzător anumite sarcini poate fi foarte dăunătoare.
Câteva dintre semnele dependenței de stres sunt: anticiparea consecințelor negative, amânarea, perfecționismul, obsesii legate de obligații, atenția exagerată față de evenimente violente și abuzuri (se știe că atunci când nivelul de stres este prea mare crește agresivitatea).
Cum putem înlătura efectele stresului
- regăsirea rapidă a calmului
- o activitate fizică (sport, plimbare, o muncă la aer sau în casă)
- o activitate creativă
- tehnici de relaxare (relaxarea musculară este un mijloc foarte eficient de a controla stresul și anxietatea, știut fiind că tensiunile musculare sunt reflexe inconștiente ale stresului)
- ajutor profesionist (în cazul în care celelalte nu dau rezultate).
Ultimele comentarii