Editura Nemira şi Clubul Ţăranului Român vă invită marţi, 17 martie, de la ora 18:00 la conferinţa „Despre Anticrist şi apocalipsă în primele secole creştine“, susţinută de Cristian Bădiliţă, pornind de la volumul Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii, publicat la Nemira în colecţia Alfa şi Omega.
Conferinţa încearcă să răspundă, printre altele, următoarelor întrebări: când, unde şi de ce s-a născut credinţa în Anticrist? Care sunt textele cele mai importante din primele secole creştine şi cum trebuie înţelese? Există o singură tradiţie patristică despre acest personaj? Cel care “ţine în frâu”, care împiedică venirea Anticristului este Katechonul, o realitate, o forţă sau o entitate misterioasă, pomenită de Pavel în Epistola a doua către Tesaloniceni. Din perspectivă creştină, Katechonul este “combustibilul” istoriei umane. Iar anticristologia poate fi interpretată ca expresia unei teologii antipolitice radicale, de sorginte apocaliptică.
Volumul Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii urmăreşte metamorfozele Anticristului de la textele Noului Testament până la sinteza lui Teodoret al Cyrului în veacul al V-lea. Preistoria acestei credinţe creştine este tratată într-o amplă introducere. La Irineu al Lyonului (secolul al II-lea), Anticristul are o funcţie antieretică şi antiiudaică. Pentru Hipolit (veacul al III-lea), el este tiranul sângeros din fruntea ultimului imperiu. Imperiul Roman încarnează Anticristul şi katechonul, cel care întârzie sfârşitul lumii. La Origen, dimensiunea metafizică este mai importantă decât dimensiunea eschatologică – Anticristul este “falsul sens” al Scripturilor. În secolul al V-lea, Augustin propune o interpretare de mare profunzime: fiecare dintre noi poate deveni un “anticrist” în măsura în care viaţa noastră intră în contradicţie cu învăţătura lui Hristos.
Specialist recunoscut în anticristologie, Cristian Bădiliţă a scris un studiu recompensat cu un premiu francez important, oferind o perspectivă revelatoare asupra subiectului. O lucrare pentru specialişti, dar şi pentru publicul larg interesat de această temă a imaginarului colectiv.
Intrarea este liberă.
Ultimele comentarii