Esența lumii, spun școlile secrete și inițiații, este de natură spirituală, nu materială așa cum suntem tentați să credem sau obișnuiți de istoria învățată la școală. Tot ceea ce există în jurul nostru – arta, știința, literatura, edificiile – și în noi înșine ascunde esența istoriei lumii de la începuturi și chiar dinainte de ceea ce cunoaștem ca fiind începutul, ca proiecție a unei supra-conștiințe.
Ce înseamnă, de fapt, alungarea lui Adam și a Evei din Rai? Ce reprezintă, în fond, mitologia și legendele lumii sau monștrii și ființele fabuloase care le străbat? De ce zilele săptămânii se succed în ordinea cunoscută și de ce constelațiile sunt asociate unor imagini care nu seamănă cu ele? Care este adevărata semnificație a sărbătorilor?… Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt neapărat secrete, ci doar împrăștiate prin biblioteci și cărți ce se adresează mai ales inițiaților. După 20 de ani de studii, Jonathan Black sintetizează aceste informații în Istoria secretă a lumii, ed. Nemira (colecția Istoria…) într-un amplu periplu de-a lungul erelor lumii, oferind o nouă perspectivă asupra evenimentelor cruciale ale acesteia și asigurându-ne că „un număr extraordinar de mare de personalități care au făcut istorie – bărbați și femei – au crezut în ea“.
Marile mituri ale omenirii și-au găsit ecou în anumite opere ale literaturii fantastice: Stăpânul inelelor (J.R.R. Tolkien) sau Cronicile din Narnia (C.S. Lewis), ilustrând o memorie colectivă din perioada în care oamenii împărțeau planeta cu uriași, dragoni, sirene, centauri, unicorni și fauni. Metamorfozele lui Ovidiu ilustrează lumea în care formele anatomice nu erau definitivate în structura actuală, o lume a hibrizilor și a monștrilor, în care lanterna (glanda pineală) era proeminentă, iar ochii erau abia în formare. „Lumea interioară, accesibilă celui de-al treilea ochi, este lumea reală. Lumea pietrei sculptate, a lemnului cioplit, a veșmintelor regale și a cărnii este Lumea de Afară.“
Conform istoriei secrete, evoluția lumii nu a fost un proces lin așa cum consideră știința. Glanda pineală, prezentă astăzi la amfibieni și la unele specii de reptile, era principalul organ de percepție al creaturilor protoumane. Cu ajutorul ei, ființele străvechi puteau intui natura interioară a altor ființe sau plante, știind dacă acestea erau bune de mâncat sau nu, dacă puteau fi remediul unor boli, așa cum procedează unele animale. Ele puteau comunica cu plantele și puteau convinge pomii să dea rod. Animalele au evoluat în formele actuale sub influența stelelor și a planetelor. Planul cosmic viza ca toate formele biologice din lume să fie încorporate în om, acesta fiind încununarea întregului proces al creației. Marile minți ale omenirii considerau omul, mai ales în perioada Renașterii, perfecțiunea Creației. În ordinea constelațiilor, anticii recunoșteau evoluția omenirii și a lumii așa cum era ea înțeleasă și păstrată în memoria colectivă, iar pentru popoarele străvechi, „istoria lumii era scrisă în stele“.
Un înțeles ascuns al mitului lui Osiris este acela că toți trebuie să murim pentru a renaște, dar nu într-o existență obișnuită, ci într-o stare superioară de conștiință. Mitul lui Osiris arată că moartea și sexualitatea sunt necesare pentru existența gândirii. Înțelepții anticii au înțeles că gândirea conștientă poate fi utilizată pentru a manipula forța sexuală și pe cea a morții pentru a atinge stări de conștiință superioare. Aceste tehnici fiind printre cele mai bine păstrate secrete ale școlilor misterelor și ale societăților secrete.
Popoarele primitive au trăit în armonie cu partea vegetală a firii lor și aici izgonirea din Rai ca și mitul lui Cain și Abel își regăsesc semnificația. Termenul spiritual desemnează, de fapt, capacitatea de a vedea, a auzi și a comunica, asemenea înțelepților indieni, cu spiritele. Aceștia se hrăneau numai cu alimente vegetale, îmblânzeau animalele sălbatice, își puteau controla respirația, digestia, bătăile inimii. Puteau să capete clarviziune prin concentrare și meditație. „Pe măsură ce zeii se retrăgeau, omul trebuia să găsească modalități de a-i urma. Astfel s-a născut yoga.“ Învățăturile înțelepților Rishi au fost consemnate în scris sub forma Vedelor și în Sutrele yoga ale lui Patanjali, care susțineau că semințele acestei transformări se află în corpul omenesc.
Nimic nu este uitat în cartea lui Jonathan Black: templieri, Cabala, rozacrucieni, alchimie, astrologie, francmasonerie, mințile strălucitoare ale omenirii ca Leonardo da Vinci sau Isaac Newton care având capacitatea de a accede niveluri superioare de conștiință au putut oferi lumii informații excepționale.
Din perspectiva științei nu există eroi sau monștri, zeități sau imperii distruse de magia neagră, ci doar vestigii rudimentare. Marile trăiri și transformări ale lumii nu sunt consemnate de știință, ci sunt încifrate în miturile antice și consemnate de istoria secretă.
Ultimele comentarii