Motto: „Căci împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul nostru“ (Luca: 17,21)
Ai putea fi mai fericit, ai putea să înțelegi ce este cu adevărat important pentru tine și ai putea iubi fără să suferi. Aflând cine ești, vei reuși să separi iubirea de nevoia de a poseda și de teama de abandon, nevoia de control sau teama de respingere. Când afli cine ești la cel mai profund nivel, poți iubi fără condiționări.
Căutarea stării de fericire este sinonimă cu căutarea lui Dumnezeu, indiferent cum este acesta numit, iar această căutare se realizează pe diferite niveluri: mâncare, băutură, sexualitate, putere și succes social, relații, creația artistică sau asceza religioasă. Pentru a porni în căutarea lui Dumnezeu este nevoie de o anumită maturitate interioară, aceasta este aspirația spirituală la care ajungi atunci când nicio experiență nu ți-a oferit o bucurie durabilă sau prin intuiție, înțelegând într-o clipă de iluminare caracterul efemer al lumii.
Frumusețea căutării lui Dumnezeu este dată de reciprocitatea ei, pentru că și Dumnezeu îl caută și îi răspunde celui care îl caută. Accesul la Dumnezeu se face prin intermediul conștienței, adică observație și, mai ales autoobservație, privindu-te pe tine ca și cum ai privi pe altcineva. După un timp vei înțelege cine ești.
Metafora biblică „Fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor va fi împărăția cerurilor“ face referire la transcenderea gândirii prin starea de conștiență, deoarece ego-ul este cel care te separă de realitate făcându-te să crezi că ești izolat, când, de fapt, Sinele se ascunde în creație pentru a se redescoperi. În realitate, ești o mică parte, dintr-un nemărginit.
Așadar, iubirea care te conduce la suferință este într-o mare măsură imaginară. Atunci când dorești să devii proprietatea cuiva sau să posezi pe cineva, întreabă-te ce te nemulțumește la tine însuți? Posesivitatea este expresia fricii și a ignoranței cauzate de absența conștientizării: încerci să stăpânești pe altcineva pentru că nu știi cine ești tu.
Când nu te eliberezi de influența celor din jur, alegerile tale vor reflecta nevoile lor, căutând să le compenseze frustrările și să-i pedepsească pentru vinovății reale sau iluzorii. Simțul umorului te ajută să păstrezi simțul proporțiilor, să vezi realitatea așa cum este. Capacitatea de a râde este de propria persoană presupune diferențierea Ego-Sine și, totodată, o cale de vindecare.
Sutrele indiene ne învață că „universul este un spectacol înșelător“. Privind lumea ca pe un spectacol, vei înțelege că propria viață este un rol ce trebuie jucat fără tensiuni și astfel îți joci rolul, dar ești și eliberat de el. Legile Karmei spun că nimic nu vine spre tine fără să fi fost atras și de aceea „culegi ce ai semănat“.
Ultimele comentarii