Portretizarea Mariei Magdalena oscilează între imaginea de prostituată, păcătoasă și cea de ucenic influent și apostol al lui Iisus Hristos ajungând în textele din ultima vreme până la cea de soție. De-a lungul timpului rolul ei a fost disimulat de interesele autorilor care susțineau cauza ucenicilor bărbați în frunte cu Petru. Refuzul lui Petru de a accepta rolul Mariei Magdalena reflectă atitudinea conflictuală cu privire la rolul de conducător în cadrul Bisericii. Pe de altă parte, imaginea de prostituată pocăită este greșită în termenii corectitudinii istorice, scopul fiind cel al marginalizării ei. Această identificare a ei a fost făcută la sfârșitul secolului al VI-lea de papa Grigore cel Mare. Se presupune însă a fi o acțiune tendențioasă pusă pe seama fanteziei unor exegeți care au confundat-o cu alte personaje feminine.
În Maria Magdalena în evanghelii și texte apocrife, ed. Nemira, Marvin Meyer încearcă să ofere o imagine obiectivă bazată strict pe dovezile scrise, fără a ignora și alte legende care nuanțează aspectele de mai sus. Cartea analizează fragmente din evangheliile Noului Testament, literatura extracanonică și surse gnostice printre care și Evanghelia după Maria (Maria Magdalena) în cadrul cărora Maria Magdalena deține un rol principal. Aceste surse demonstrează că Maria Magdalena „ a fost un ucenic esențial al lui Iisus, cu propriul său rol bine conturat și cu propria sa evanghelie“, ceea ce îi permite să iasă din penumbra istoriei. Citește în continuare →
Ultimele comentarii