Credința în nemurirea sufletului este întâlnită în toate culturile și tradițiile lumii. Upanishadele indiene fac referire la legea samsarei, migrația sufletelor, și la karma, ca efect al vieților anterioare în care fiecare existență devine tributară celor precedente producând o nouă karma ce va fi baza următoarei vieți. Aceeași convingere este împărtășită și de popoarele primitive din Africa, Australia, de indienii din America sau de eschimoși. Celții, vikingii, vechii saxoni sau galii credeau cu tărie că sufletul nu moare niciodată ci, în momentul morții, trece dintr-un corp în altul. Druizii considerau Pământul doar un loc de trecere pentru suflet care se înalță către lumi superioare, trecând prin toate etapele – minerală, vegetală și animală pentru a se reîncarna în ființa umană. Citește în continuare →
Ultimele comentarii