Psihanalist francez, Etienne Perrot, este unul dintre cei mai importanți continuatori ai operei lui Jung în Franța, pasionat de alchimie, traducător al unor texte importante de alchimie în franceză (Atlanta Fugiens), al textelor lui Meister Eckhart. Traduce „Mysterium Coniunctionis” (Opere vol. 14) de Jung în franceză și fondează editura „La fontaine de Pierre” dedicată publicării autorilor jungieni în franceză. Citește în continuare →
Tag Archives: Alchimie
Calea dintre Dumnezeu și multiplele sale încarnări
Fețele esoterismului
Curiozitatea referitoare la intențiile puterilor a existat de când există relația omului cu divinitatea. Încă din cele mai vechi timpuri, visele, pozițiile astrelor, premonițiile au fost semne în care magii, druizii, șamanii, profeții au căutat informații despre puterile superioare. Vechimea esoterismului datează din perioada magilor babilonieni din mileniul al II-lea și ajunge până la fizicienii secolului al XX-lea. Esoterismul, ca practică a unei cunoașteri secrete, desemnează aspirația omului de a se ridica deasupra grijilor animalice numai prin puterea sa și de a intra în legătură cu forțele misterioase care îi conduc destinul. Citește în continuare →
Istorie și alchimie în Ospățul lui John Saturnall
Ospățul lui John Saturnall îmbină datele istoriei cu legendele mitice dar și lupta dintre creștinism și vechile tradiții păgâne. Arta culinară este secretul alchimic care străbate secolele și se dezvoltă cu fiecare zi, lună, anotimp transformându-se după caz în artă, armă de seducție, negociere politică, armă împotriva represiunii sau act al căinței și iertării. Ospățul lui John Saturnall, ed. Nemira spune povestea unui tânăr orfan care din ucenic la bucătăria conacului Buckland ajunge cel mai mare maestru bucătar al timpului său. După ce mama sa este alungată din sat de sectele religioase, fiind considerată vrăjitoare, John este salvat de preot și trimis la conac unde, sub îndrumarea maestrului Scovell, învață să își descopere propriul „ospăț“. „Buna Susan“, cea pe care sătenii o chemau să le prepare poțiuni pentru durerile facerii, dar pe care o numeau pe la spate vrăjitoare, descindea dintr-o familie foarte veche, fiind una dintre ultimele deținătoare a secretelor plantelor. Cu ultimele puteri, înainte de a muri, ea își inițiază fiul în tainele plantelor și ale rețetelor culinare. Talentul lui unic de a identifica orice aromă dintr-o rețetă îl fac de neînlocuit în imperiul gastronomic al maestrului Scovell. Citește în continuare →
Ultimele comentarii