Trecutul, prezentul și viitorul coexistă

Conceput pentru civilizația terestră drept a patra dimensiune ce se scurge inexorabil, timpul subsumează doua categorii distincte: subiectivă și obiectivă. Trăirile intense deformează percepția scurgerii timpului ca și perioadele de somn, în care timpul este influențat de trăirile onirice. Mintea poate percepe, deci timpul fragmentat, sub influența emoțiilor, iar trecutul, prezentul și viitorul pot fi percepute simultan, însemnând că începutul, evoluția și sfîrșitul Universului coexistă, interacționează și se recreează perpetuu.
„Călătorii în timp și în lumi paralele“, ed. Mistica, este un alt titlu prin care autoarea, Rodica Bretin, oferă noi dovezi despre subiectivitatea percepției timpului: orașe mitice, animale misterioase, monștri, nave-fantomă și dispariții inexplicabile. Să fie oare timpul o poartă de trecere pentru cei care pot să se desprindă de trecerea sa? Mintea omenească are nevoie de repere care să-i consolideze sentimentul de apartenență la un sistem universal, ordonat și infailibil.
„Trecutul și viitorul sunt două concepte pur arbitrare, ce nu există în realitate“ Reith Floyd – Of Time and The Mind