În 21 mai, la 40 de zile de la Înviere, este praznicul Înălțării Domnului (Ispasul), ziua când Domnul Iisus Hristos s-a ridicat dintre apostolii Săi adunați pe Muntele Măslinilor și S-a înălțat la cer.
Tag Archives: Apostoli
Înălţarea Domnului (Ispasul)
Sfinții Împărați Constantin și Elena
În ziua a douăzeci şi una a lunii mai este pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, mama sa, datorită cărora creştinismul a devenit o religie permisă, iar jertfele sângeroase au fost interzise. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi atât de bisericile ortodoxe cât şi de cele catolice, asemenea apostolilor.
Un general roman, Constantinus Chlorus, se îndrăgostește la prima vedere de frumoasa hangiță Elena și, din această iubire, se naște în februarie 285 un băiat căruia îi dau numele de Constantinus Flavius Valerius, cunoscut astăzi sub numele de Constantin cel Mare. Pentru corectitudinea în îndeplinirea îndatoririlor, împăratul Maximianus îi dă lui Constantinus Chlorus postul de prefect al pretorienilor, primindu-l la curtea imperială. La puțin timp, când împăratul Diocletian îi conferă titlul de Cezar, încredințându-i conducerea Galiei și a Britaniei. Din motive politice, Constantinus este sfătuit să-și repudieze soția, pe Elena, și să se căsătorească cu Teodora, fiica vitregă a lui Maximianus. Cum legea romană nu recunoștea căsătoria între persoane din clase sociale diferite, interesele politice și funcția se dovedesc mai puternice decât iubirea. Umilită, Elena se retrage în casa veche din Drepane. Îi rămân doar amintirile dureroase ale unei iubiri scurte și amărăciunea despărțirii de fiul ei, Constantin, în vârstă de opt ani.
Împărat la 21 de ani
Constantin primește o educație aleasă și, la 17 ani, își face serviciul militar sub conducerea Cezarului Galeriu. Se remarcă în mai multe rânduri pe câmpul de luptă și chiar primește o decorație ca tribun de rangul cel mai înalt. Anul 303 este începutul persecuțiilor creștine pornite de Diocletian, care fac să curgă râuri de sânge. Păgân, Constantin este totuși impresionat de atitudinea umilă, iertătoare și plină de milă a creștinilor față de prigonitorii lor. Măcinat de o boală necurțătoare, Constantinus Chlorus se stinge la reședința imperială și lasă cu limbă de moarte ca fiul său, în vârstă de 21 de ani, să-i urmeze la tronul imperial al Galiei și Britaniei. Tânărul împărat dovedește maturitate politică și înzestrări de excepție, iar calitățile umane deosebite, iubirea sinceră față de oameni, faptul că sub domnia lui creștinii nu sunt persecutați atrag simpatia poporului. În toamna lui 306 își aduce mama la curtea din Trier. În vârstă de 55 de ani, Elena este o femeie încă frumoasă, dar poartă pe chip amprenta suferinței. Ea primește rangul de nobilissima foemina, apoi pe cel de împărăteasă. După abdicarea lui Diocletian, situația politică în imperiu devine confuză. În loc de pacea ce trebuia să caracterizeze tetrarhia, se naște monstrul dorinței de putere absolută. Citește în continuare →
Ultimele comentarii